Ea , adolescenta cu ochii verzi...

             Cu ochi nici mari , nici mici , de un verde ametitor , ea , te priveste insistent...ochii ei nu exprima nimic , nici fericire , nici durere , nici rautate , nimic , astfel nu poti sa iti dai seama daca te iubeste sau daca te uraste...Ochii aceia verzi sunt ca si o cortina dupa care stau timide niste sentimente puerile , care abia asteapta sa intre pe scena...Uneori , din nerabdare , arunca o privire in sala de spectacol insa atunci cand vad multimea se retrag repede intr-un colt si te simti 

esti prizonier in propriul corp , iar putinul acela ce il stiu ceilalti despre tine e doar o masca , e ceea ce tu vrei sa le arati , sa le transmiti , este scutul tau ce te protejeaza de ,,intemperi'' , de suferinta , de tradare

Prizonierul din tine este de fapt un suflet sensibil , ce varsa lacrimi pentru orice lovitura primeste ,fie si verbala , suflet ce incet incet se consuma , arde precum o tigara , traieste cu intensitate maxima orice moment al vietii...

Ochii aceia verzi sunt un mister pentru cei care nu stiu sa priveasca dincolo de aparente si harta unui labirint pentru cei ce observa o fisura intr-un bloc de gheata...

Ea...[porecla : afina]

          Eu chiar nu pot sa mai inteleg cum unele persoane prefera sa fie barfite pe la spate si se  supara si fac din nimic un scandal cat soarele de mare cand cineva le spune in fata , direct parerea lor ...nu  pot sa concep cum pot sa fie unii asa , e peste puterea mea de a intelege  si  de  a patrunde cu mintea in tainele lumii si ale gandirii...
Acum cateva zile am luat parte , mai bine zis am fost implicata  intr-o mica  divergenta  intre colegi de clasa si am vazut ceva ce nu credeam ca este  posibil si anume  cum sa vi cu mamica la scoala la 17-18 ani in 2010? Cum? Si acum sunt  intr-o stare de soc de atunci. Nu gasesc o explicatie logica  pentru asta ...adica la 17-18 ani trebuie mamica sa iti rezolve divergentele cu o colega pentru ca tu nu stii sa dai raspunsuri?...Bine ca nu sti sa dai raspunsuri  dar  sa  faci  pe  mironosita  si pe victima  sti sa faci , te crezi Fecioara Maria din icoana??? Trezeste-te fata draga , suntem in 2010 nu in anul 12 i.e.n .
Nu stiu daca o sa citesti sau nu postul acesta dar te sfatuiesc daca esti asa sensibila pe cum pretinzi mai bine te inchizi in casa , sau intr-un balon(apropo era un film cu un tip pe care mama lui ca sa il protejeze la inchis intr-un balon) pentru  ca asa sa nu te mai poata atinge nici o picatura de apa ca sa te topesti , nici un cuvant ca sa te simti jignita...Mi-a venit o idee: poti construi un lac cu lacrimile tale , sunt sigura ca nu va seca niciodata la cat de jignita te simti cand cineva spune un cuvant...
    In concluzie si pentru sfarsit te sfatuiesc sa termini cu circul care nu valoreaza doi bani pentru ca s-ar putea sa iesi cam sifonata din lupta cu berbecii...>:)
     Afinutza draga daca vrei sa te barfesc pe la spate nici daca mori de ciuda nu o sa fac asta , totul o sa iti spun privindu-te fix in ochii aia care pe mine nu ma impresioneaza si degeaba astepti sa imi cer scuze pentru ca o  sa  mori sperand ca o sa fac asta...daca mi-ar pune cineva pistolul la tampla si ar zice daca nu iti ceri scuze o sa mori , prefer sa mor decat sa imi cer iertare de la tine ...ce dracu' te crezi la emisiunea aia de era acum cativa  ani ? Te crezi la iarta-ma?Degeaba consideri ca esti o floare intr-o super gradina in care asa din intamplare a crescut un spin si ca vei avea viata vesnica , si ca va veni Fat-frumos pe magarul alb , si ca vei merge in rai , astea toate sunt numai vise , si cu parere de rau iti spun ca imaginatia iti joaca feste pentru ca spinul ala te va intepa zilnic in coaste si te va cuprinde strangandu-te intr-o imbratisare din care nu o sa poti scapa si incet incet vei respira din ce in ce mai rar , si treptat inima nu iti va mai bate...In zilele noastre e mult mai bine sa fi un spin decat sa te crezi o alta floare , desi urati la inceput , spinii infloresc si devin ceva frumos dar de care nu te poti apropia iar celelalte flori cand acestia le cuprind pur si simplu mor....
    Am scris asta cu riscul de a deveni mult prea personal acest blog :)....smile life is beautiful:D

Zbor cu balonul

         Cazi , plangi , te simti neajutorat si totusi continui sa speri si cu forte nebanuite iti iei elan si te inalti spre cer , spre steaua ta si patrunzi in lumea ta , lume  in  care umbrele si intunericul nu au ce cauta....Zambesti , plangi de fericire , urli si ai vrea sa impartasesti ceea ce simti cu cei din jur insa ceva te opreste , acel ceva este rautatea  lumii , rautate ce nu te lasa sa iubesti cu toata fiinta ta si din toate incheieturile tale  , nu te lasa sa te  bucuri de pietrele pretioase care ti le ofera viata si  disperat dupa avere faci orice pentru a fura pietrele semenilor tai...
       Uita de complexe , de invidie si de dorinta de avutie pentru ca acestea sunt ca niste gauri in balonul ce te ajuta sa te inalti , sa cresti...
    Oarecum intr-o alta ordine de idei de ceva timp ma lovesc de un ocean de oameni complexati si  nu  vreau  sa scriu un post numai despre asta...fratilor ce dracu' aveti , nimeni nu e perfect ....din moment ce absolutul , perfectiunea , supremul nu a putut fi atins nu inteleg de ce va simtiti prost din cauza unor defecte pe care toti le avem...parerea  mea  e ca acest chin al unora de a demonstra ca nu sunt ceea ce par este ca o eticheta lipita pe frunte pe care scrie mare ,,sunt complexat'' si pe spate le scrie cu litere de 10 cm toate asa zisele defecte ale lor....SUNTEM UNICI , unicitate ce da farmecul fiecaruia....
     Atunci cand reusesti sa iti dai seama de frumusetea ta atat  exterioara cat si interioara si  uiti de dorinta de a fi ca si ceilalti primesti un plus de viteza in drumul tau spre realizare , in calatoria ta ...
     Iubeste , plange , zambeste , exteriorizeaza-te si nu in ultimul rand iubeste-te pe tine insuti si accepta-te asa cum esti!

Puzzle

        Sunt ore , nopti , zile , luni sunt doar momente intr-un manunchi de amintiri sau doar un vis intr-o noapte ploioasa insa in timp acestea devin piese din propriul puzzle , piese pe care atunci cand trebuie sa le asamblezi porti un adevarat razboi cu tentatiile, pierzi unele piese si pornesti cu pasi mici dar grei in cautarea lor...pe unele le gasesti insa pe altele le vezi dar nu le vei mai putea recupera vreodata....Dupa parerea mea puzzle-ul mai poate fi asemuita cu un cantec , o balada din valea plangerii , balada caruia din cauza lacrimilor sau a celor ce te inconjoara ori nu poti rosti sau uiti cate un cuvant...si mori , fara a termina ceea ce ai inceput , fara acoperi golurile lasate....Pentru ce? Pentru ce sa pui la suflet tot ceea ce ti se spune?Pentru ce sa alergi dupa piese pierdute cand intr-un final vei pierde totul....Pentru ce?....

lacrima , zambet , prieteni...

         Ma simt ciudat...o serie de neplaceri se lupta cu zambetul fortat de pe fata mea iar colturile gurii incep sa se lase in jos , oare au obosit???...Imi sprijin capul cu mainile si incerc sa imi adun gandurile si sa ma gandesc numai la lucruri frumoase poate functioneaza si ies din starea aceasta...functioneaza pe dracu' , capul imi pare din ce in ce mai greu si un inger deghizat in drac ma controleaza...respir adanc insa nimic nu se schimba...ma doare faptul ca nu sunt ca ceilalti ce acum cand eu stau singura si scriu sunt cu prietenii lor si nici macar cel mai indepartat gand al lor nu este unul trist...
       Ma scufund printre cearsafurile moi si proaspat spalate de pe acelasi pat care mi-e martor si partener atat in momente de bucurie cat si de tristete...
Vreau sa ies , sa plec , sa nu tin cont de timp dar cu cine sa fac asta...unde sunt prietenii???Unde?

Pietre pretioase...El..Colegul de banca...

        Daca  stai sa analizezi realtia ta fie si aceasta strict profesionala cu o persoana iti vei da seama ca sunt lucruri care le vorbesti si le faci chiar numai cu acea persoana....asa e relatia mea cu el , el fiind colegul meu de banca...numai cand sunt cu el il sun pe grizdurean cu numar necunoscut in timpul orelor , comentam comportamentul altor colegi si al profesorilor ...eu ii  pun toate genele care ii cad in stiloul meu si ii spun ca o sa imi fac gene false din ele deoarece genele  lui sunt cu mult mai lungi decat ale mele .Numai cu el imi fac lucrarea la comun iar cand nu stie nici unu dintre noi facem haz de necaz ...doar lui ii masez usor gatul in orele de franceza si religie in speranta ca o sa adoarma iar cand vreau eu sa dorm spatele lui este cea mai buna perna posibila...numai cu el am pus pariu pe un pachet de kent ca nu iau 8 la testul de la fizica si da din nefericire am pierdut pariul, numai pe el il lovesc si il injur cand sunt nervoasa si nu se supara...Imi amintesc cu drag cum anul trecut de scoala un coleg a spus ca ne declara sot si sotie insa in scurt timp noi doi ( George B.[eu] si Honey B.[Marius colegul meu]) am intocmit actul de divort pe care il redau in randurile urmatoare:

                                                ,,         Act de divort  
   Prin prezentele declaratii si prin prezentul act  Honey B si sotia sa George B sunt din punct de vedere legal
                                                        DIVORTATI!
                                                                                                            Semnatura:
                                                                                                              Honey B
                                                                                                              George B
    Subsemnata George B declar pe propria raspundere ca , convietuirea cu cetateanul Honey B este imposibila.
  
   Subsemnatul Honey B declar pe propria raspundere ca nu mai pot convietui cu cetateana George B din cauza ca nu da pethic(nu isi indeplineste datoriile de sotie).

Martori:
Vlaic Tudor Vlad


                                       Avocat : Tomos( cel care ne-a si casatorit)
                                        Procuror : Stanciu                                                                      ''

Cu siguranta aceste pietre scumpe nu le vom pierde niciodata din cutiuta de amintiri  si peste multi ani vom privi in urma cu drag si vom depana amintiri la telefon pana va lua foc firul sau vom sta la o cafea ...o cafea ...de fapt un litru de cafea pentru ca sunt prea multe amintiri....Poate de multe ori nu realizam ca aceste lucruri marunte sau aceste persoane sunt pietrele pretioase care ne fac mai bogati si care ne fac sa radiem de fericire...

             

Inca o zi...aiurea...

         Ma asez pe patul  ce scartaie desi e virgin , ma dispera faptul ca de fiecare data cand ma asez in el incepe sa vorbeasca , probabil ca vrea sa imi spuna ceva insa eu in primitivitatea mea nu il inteleg .Stiu ca am mai multe kg decat ar trebui si nu vreau  sa  il chinui dar nu am incotro , doar aici am inspiratie si nu pot sa dorm pe jos doar de dragul lui...

      Se anunta o saptamana foarte grea , nici nu vreau sa ma gandesc , o saptamana in care se vor schimba multe insa orice ar fi vreau sa imi pastrez capul pe umeri , sa nu ma las dusa de val de vorbele lui  si orice ar fi trebuie sa imi pastrez atitudinea rece si distanta chiar daca sufletul imi spune sa te imbratisez si sa iti spun ,,te iubesc''....te iubesc pe dracu'...de fapt nici nu stiu ce simt , dar  oricum nu te iubesc sau  cel  putin asta vreau sa cred....nu stiu...si acum sariti pe mine ca sacalii si ziceti-mi ca nu scriu bine si ca scriu ciudat sau mai stiu eu ce ...chiar nu imi pasa , m-am plictisit , ma lasa totul rece , daca nu va place nu trebuie sa cititi...doar nu e obligatoriu sa scri doar proza , poezie si povesti pentru copii , chiar nu va este rau cand vedeti atatea sabloane...nu vreau sa va ganditi ca fac aluzii la cineva  dar pur si simplu nu mai vreau sa respect regulile absurde , nu vreau sa mai iubesc , nu vreau sa te mai aud si sti ceva daca as putea as trage un glonte in cap fiecarei persoana care se supune regulilor si am ramane o lume de nonconformisti si am scapa de marionete ...asta sunteti marionete dirijate de niste prosti , de niste frustrati si de niste inadaptati....Sunt sigura ca multi o sa ziceti :  auzi-o si pe asta cat de superioara se crede ....pur si simplu nu imi pasa si nu mai vreau sa ma supar si sa ma necajesc din cauza parerii voastre ....nu imi pasa.....

Efemer...

    
       Bate vantul!!!Se anunta ploi...Cartile din biblioteca, pe care praful isi face somnul de frumusete se prabusesc in mijlocul camerei...Privindu-le zaresc o coperta multicolora pe care nu scrie nimic...la inceput ezit sa o ating insa in cateva clipe imi fac curaj si citesc fragmente din ea , ma pierd intr-o lume fantastica , petale de trandafir imi arata calea iar  licuricii mi-o lumineaza prin tunelul de lacrimi...fac slalom printre spinii si  dupa o calatorie dura ajung in rai sau cel putin un loc mirobolant unde vocea mea se aude pana la ingeri , in mine arde o flacara ce nu se va stinge niciodata , aici te gasesc pe tine , marea mea iubire  .Ma pierd in ochii tai de culoarea cafelei si ma scufund in bratele tale si tu la randul tau imi mirosi parul prea scurt pentru o fata si proaspat spalat , ma alinti cu buzele tale si te adancesti tot mai tare in labirintul ochilor mei verzi .Timpul se opreste fiindu-ne martor...Stranut din cauza prafului si totul se naruie...........Bun venit printre maracini!!!

Chiar merita???

      Oricat as incerca sa ma inchid in balonul cu pereti de zambete si optimism nu pot sa inchid ochii si sa nu observ nedreptatile din jur , nedreptati care exista pretutindeni dar pentru a ne da seama de gravitatea lor , acestea trebuie rostite.Este evident ca rostirea acestora este mult mai grea si mai dureroasa decat  tacerea...putem spune ca aceasta greutate  si  durere delimiteaza moralitatea si principiile de slabiciune...Uneori aceasta durere este data de faptul ca sti ca nu exista raspunsuri la intrebarile pe care ti le pui....
De ce punem suflet in tot ceea ce facem ???cand stim si suntem constienti de faptul ca vom fi raniti si se va mai forma o cicatrice pe sufletul mult prea plin de semne ale durerii pentru varsta adolescentei...
Ne agatam de relatii , de persoane , de o urma de speranta , de un fir de prietenie , de un colt de zambet , ne implicam sentimental in toate astea si undeva , candva , cineva iti va bea stropii de fericire ca si soarele fierbinte ce bea roua de pe iarba...si ramai insetat , dornic de iubire , ramai cu un amalgam de sentimente si de ganduri ce se imbulzesc si isi cauta un colt in mintea ta ....Incerci sa asamblezi piese din puzzle-uri diferite , fortezi nota si nu realizezi ca increderea dupa ce ai pierdut-o  greu o recastigi , gandesti in sabloane care nu mai au spatiu in zilele noastre, te joci cu chibritul aprins langa combustibilul prin care pasesti zilnic , combustibil ce abia asteapta o scanteie ca sa produca incendiul , incendiu stins de o tornada de lacrimi....si  toate astea pentru ce???
Pentru a suferi iar si iar...??? De ce sa pui suflet???...pentru a mai castiga inca o cicatrice???Oare merita???

Plumb fara greutate...

      
      Zambesc cu teama deoarece in urmatoarele clipe cineva poate  lua  buretele aruncat in coltul impaienjenit al camerei si il imbiba in venin si  imi sterge urma de fericire de pe fata prea palida ...Ma inchid in mine si imi leg sentimentele cu lanturi , acum cand incep sa vad razele soarelui nu vreau si nu pot sa concep ca o adiere rece sa mi le rapeasca ...Vreau ca in fiecare zi sa am in buzunarele prea stramte ale  pantalonilor sau in buzunarele mult prea mari ale uniformei o rezerva de zambete , o sursa inepuizabila si toate astea sa fie ca un scut impotriva bacteriilor  din  jur  care  vor  sa  te  atace:):D
        Mi-am propus sa nu mai fiu trista , sa ma gandesc numai la lucruri bune si sa agat soarele , luna si stelele cu lasoul care il credeam pierdut si sa sechestrez o parte din ele in camera mea , vreau sa pasesc numai pe praf de stele , sa tin luna de mana si sa  am  o  raza de soare in par , raza ce imi va lumina gandurile :D


  De ieri mintea mea repeta aceleasi cuvinte : CEEA CE SIMTI ESTE OGLINDA PERFECTA   A DEVENIRII TALE!!!!!

aiurea...

     Monotonie....decat sa ma pregatesc pentru maine mai bine scriu...Ce alchene , alcani si alte alea la chimie? Comedia la romana sau matricele la matematica...nu am chef azi...dar continuu sa scriu tot ce imi trece prin cap, chestii aiurea...poate unii ma critica pentru ca scriu aproape zilnic si pentru ca postarile mele nu sunt asa bune ca a lor insa nu imi pasa , sunt la inceput , fiecare incepe de undeva de jos , din primitivitatea primelor fraze ajungi incet , urcand treapta cu treapta pana la cer unde speri sa gasesti nemurirea.Problema este ca in drumul tau spre absolut ranesti multe persoane , impingi de pe scara oameni nevinovati care vor sa cunoasca satisfactia deplina ca si tine , dar nu asta conteaza deoarece nimeni nu iti vrea binele tu de ce sa ii  ajuti....
     Reclama la ciocolata  Milka...chiar ca ar fi buna acuma o cioco...
Stiu ca nu are sens dar nimic nu are sens...vreau sa zbor , sa ne imbracam amandoi in aceeasi pijama mult prea larga pentru unu singur si sa intram in transa , sa stam intinsi pe covor si nimeni si nimic sa nu ne deranjeze , vreau sa ne legam siretul meu de la piciorul stang cu siretul tau de la piciorul drept ca sa fim nedespartiti , vreau , vreau , vreau................sa mor!!!sau sa inghet!!!
        Si mai vreau sa nu mai existe monotonie si plictiseala.......